vremea Craciunului…

Standard

Draga mama…

Este vremea cand se apropie Craciunul… vremea marilor depresii pentru marii deportati… ce-si plimba  tristetea prin parul iubitilor… vremea melancoliilor… ochii albi ca laptele cu irisul vartej de cealalta parte ca ochiul de papusa stricata…

tu imi aratai floarea din ghiveci de la geam mandra ca infloreste de Craciun… cu florile ei de un rosu vascos… nimic important doar tu imbujorata de amintirea copilariei tale… asa iti arata si tie mama ta muscatele ei de la ferestrele mici… neaua ca marea turcoaz nemiscata intr-un val albastru deschis… si-n casa foc portocaliu arzand mocnit

iti mai aduci aminte iarna din ograda de la ei… cu pomii imbratisati de stele mari albe crengile lor erau maini ce te cuprindeau… imi facusem prieteni ii strigam pe nume aveam o armata eram capitan aveam un iubit un pom dar nu ti-am spus… ii puneam par galben sclipitor de cucuruz tanar taiat cu unghiera… ma prindea tataia si ma pedepsea cu nuiaua…

ultima data am vrut sa ma plimb mai mult cu tine eram in carefour… nimic important

draga mama este vremea strigatelor mute vremea regretelor imi acopar ochii sa nu mai vad veselia iubitului sperantele lui sunt cioburi pe care grimasa mea de fericire isi plimba ranile… ca pasii.. unde??

ca de ultima franghie ma agat de trecutul tau inainte sa ma inghita crevasa… ne plimbam prin carefour si vorbeam nimicuri aparente…

sper ca esti bine…

as fi avut atatea sa-ti spun dar trebuie sa-mi ascund lacrimile mereu mi le-am ascuns demult sa nu te supar acum sa nu fi trista… si e vremea Craciunului… cand aerul rasuna de colinde… tristemereu triste… ce-ti amintesc ca-i vremea sa te intorci acasa… si-ti vajaie prin oase vantul si-ti roade din inima… te dor florile rosii din ochii iubitului ca podoabele din brad cand il despoi…

eram mici si ne puneai sa cantam aho aho in fata geamului lui tataia… uram asta dar la sfarsit ma bucuram… nu ca s-a terminat colindul… iarna albastra pomii din ograda vocile noastre mici ca clopoteii de la sanie… dealurile albe caini singuratici latrand dupa mamaliga vocea lui tataia din casa primim cu colindul primim primim, cozonacul jumarile fereastra luminata in inserarea alba stelute de nea pretutindeni in suflete cizmele de cauciuc sau pantofi stalciati in loc de cizme mirosul de oaie din surtuc… si tu mama strigand cu noi afara aho aho copii si frati ca un copil… ce nestemata…

… e vremea lacrimilor mama e vremea dorului nespus cand imi privesc in ochi iubitul

vremea Craciunului… iarna albastra

as fi vrut sa ma plimb mai mult cu tine in carefour… nimic important

…cu dărnicia ta de moarte vino,
Lume…
…Şi răcoreste-mi
fruntea-nfierbântată…
Advertisements

4 responses »

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s